Un Volkswagen Passat B2, cu 5 cilindri sub capotă, conservat în condiţie superbă şi scos acum la vânzare în Germania

Are oare Volkswagen Passat dreptul de a pretinde la un statutul de maşină de colecţie? Până la urmă, s-au produs multe milioane de maşini, iar unii colecţionari zic că doar modelele şi motorizările produse în număr mic pot pretinde la asemenea statut exclusivist. Dar, fireşte, în lumea reală cererea şi fascinaţia dictează totul, iar cererea asta e dictată de cât de adorat a fost modelul la vremea lui şi pe câţi oameni îi poate acesta determina să-l vrea după multe decenii trecute de la fabricarea lui.

Acesta un Volkswagen Passat din generaţia a doua, generaţie care s-a vândut extrem de bine în Europa, dar care a mizat pe o reţetă a simplităţii maxime în echipări şi construcţie. Ba chiar adeseori, mai ales înainte de facelift, Passat B2 era criticat că oferea standard simţitor mai puţine dotări decât normalul acelei perioade. Dar aşa era filosofia celor de la VW atunci, iar Passat chiar trebuia să fie o maşină a poporului. În schimb, modelul s-a mândrit cu o fiabilitate similară lui Golf Mk2, de maşină indestructibilă.

Şi asta pentru că la nivel tehnic modelul acesta ascunde multe secrete savuroase, pe care proprietarii din acele vremuri le împărtăşeau cu mândrie când îşi prezentau prietenilor maşina, dar pe care cei mai mulţi dintre noi nu le mai ştiu astăzi.

În primul rând, platforma tehnică a acestui model era comună cu Audi 80 din aceeaşi perioadă, iar asta însemna o asigurare suplimentară de overengineering într-o perioadă în care şi pentru Audi, şi pentru VW, fiabilitatea şi durabilitatea în timp erau criterii esenţiale. Şi asta nu era tot.

Spre deosebire de Passat B1, care avea de asemenea un substrat comun cu Audi, Passat B2 a fost lăsat să primească în ipostazele de top şi motoarele delicioase de la marca celor patru inele. Iar în acele vremuri Audi se mândrea mai ales cu motoarele sale cu 5 cilindri în linie, devenite azi legendare şi un pilon de istorie a mărcii. Aşadar, exemplarul ăsta despre care vorbim noi azi are tocmai un asemenea motor de 5 cilindri în linie, de 2.2 litri!

Motorul e montat longitudinal, aşa cum se făcea şi la modelele Audi, ba chiar şi emblema cu patru inele a rămas expusă mândru pe el. Fiind aspirat natural, acesta dezvolta 115 CP şi 154 Nm, iar pentru un sedan relativ uşor, asta însemna decenţă savuroasă pentru un motor de top. Da, acesta era motorul de top pentru Passat în acei ani, mai existând doar o versiune cu tracţiune integrală Syncho, care a fost produsă în ultimii ani pe baza lui. Aşa că, deşi Passat B2 a fost produs şi vândut inclusiv ca Santana în unele ţări în milioane de exemplare, să găseşti azi exemplare cu propulsorul de 5 cilindri sub capotă nu e foarte uşor.

Maşina asta e fabricată în 1987 şi beneficiază şi de o cutie automată. A fost livrată din start în Germania, deci nu vorbim de vreun import japonez sau ceva similar. A fost cumpărată de un cumpărător din Frankfurt pe Main, şi tot el a deţinut-o în toată această perioadă de 33 de ani deja.

Acest Passat e în ipostază GL, ceea ce însemna bine echipat la acea vreme. Maşina are sistem ABS, dar şi servodirecţie — chestii care nu erau oferite standard pe atunci. Omul şi-a luat-o cu generozitate la buget, or, în acei ani, dacă ar fi să raportăm la preţurile de azi şi la inflaţie, un Passat pornea în showroom de pe echivalentul a vreo 9,000 euro, iar unul de top, ca ăsta, ajungea până pe la vreo 17,000 euro.

Omul care o vinde e unul din acei germani, care o vinde azi fără insistenţă, în aşteptarea celui care o va aprecia cum a apreciat-o şi el cândva. Maşina a fost conservată mult timp în garajul său, iar vremea şi-a lăsat mici amprente pe ea, pe care proprietarul de azi nu vrea să le îndepărteze, tocmai pentru ca noul său proprietar să poată vedea nemascat ceea ce cumpără.

Parcursul maşinii e extrem de mic, pentru vârsta sa: doar 55 mii km! Primii trei ani, raportează proprietarul, maşina a circulat în regim normal, fiind savurată zi de zi de el. Apoi, a mai apărut o altă maşină în familie, iar asta s-a transformat într-un automobil discret şi banal pe dinafară, dar care, datorită motorului său de 5 cilindri, îi oferea o plăcere imensă în zile speciale proprietarului său. Regimul ăsta de exploatare sporadică, mai mult parcată în garaj, a ţinut până în anul 2003.

În acel an, germanul a decis s-o pună la păstrare până când maşina sa va împlini 30 de ani şi va putea aplica pentru statutul de automobil clasic în Germania. Aşa că din 2003 până în 2017 acest VW a stat absolut nemişcat, în acelaşi garaj. Poate nu a fost cea mai bună decizie, pentru că asta a făcut ca unele componente ale maşinii să primească un strat mic de coroziune deasupra. Motorul, de exemplu, are această coroziune de suprafaţă deasupra sa. Aripa dreaptă spate are de asemenea nişte puncte superficiale şi câteva mici apăsări în relief. Iar la interior adezivul uşii pasagerului din dreapta faţă s-a uscat de vreme şi lasă panoul să se desprindă acum.

Pentru cineva poate părea un motiv suficient să nu se prea uite la această maşină. Dar astea sunt efectele conservării nemişcate în timp pentru multe maşini şi faptul că ele sunt arătate aici nu înseamnă decât ceva mai multă transparenţă decât în alte cazuri. Iar asemenea mici probleme pot fi îndepărtate cu investiţi nu prea mari, atât timp cât întreaga maşină este, în esenţă, un vehicul în stare superbă, cu structură excelentă şi cu componente tehnice bine păstrate.

Şi anume aşa pare a fi acest VW Passat. După ce a reanimat maşina în 2017, neamţul a mers să obţină şi certificatul de maşină clasică, dar şi plăcuţe de înmatriculare cu litera H la urmă, aşa cum se cuvine. Şi după încă 3 ani în care a savurat-o cu nostalgie şi dragoste, a ajuns la concluzia că o poate vinde acum următorului proprietar, care va vrea să o aprecieze.

Cât cere pe ea? Nu, nu e o sumă exorbitanţă. E mai mult decât un Passat oarecare, uzat de vreme, al acelor ani, dar noi vorbim de o maşină conservată ca o capsulă a timpului aici, şi e normal să vedem un preţ mai mare. Cifra cerută de neamţ e de exact 7,000 euro. Fără componente deductibile la export sau ceva de genul, pentru că o vinde chiar el, persoană privată, fără dealeri sau companii intermediare.